/Aplicarea dării în plată pentru programul Prima Casă, fără șanse de aprobare. Proiectul, neavizat nici de Guvern, nici de Finanțe.

Aplicarea dării în plată pentru programul Prima Casă, fără șanse de aprobare. Proiectul, neavizat nici de Guvern, nici de Finanțe.

Aplicarea dării în plată pentru programul Prima Casă, fără șanse de aprobare. Proiectul, neavizat nici de Guvern, nici de Finanțe.

Senatorul Daniel Zamfir, autorul Legii dării în plată, a propus printr-un proiect de lege, prezentat în premieră pentru Profit.ro, ca beneficiarii programului Prima Casă să nu fie excluși de la posibilitatea de a-și ceda locuința băncii în schimbul stingerii creditului imobiliar. Proiectul respectiv nu se bucură însă de sprijinul Băncii Naționale a României, nici al băncilor, dar, în forma actuală, nici de sprijinul Ministerului Finanțelor Publice, respectiv al Guvernului, conform informațiilor Profit.ro.
De ce este important: Astăzi, Legea 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, inițiată de senatorul Daniel Zamfir în colaborare cu avocatul Gheorghe Piperea, stabilește că prevederile „nu se aplică creditelor acordate prin programul „Prima casă”. Proiectul inițiat de senatorul Zamfir propune eliminarea din lege a acestei excepții, ceea ce ar însemna o extindere a a posibilității de stinge doar parțial obligații, prin executarea unei garanții ce poate fi de valoare mai mică decât debitul total, nu doar către bănci comerciale, ci și către bugetul de stat, deci către ceilalți contribuabilui. Aceasta, deoarece creditele Prima Casă au o componentă de ajutor de stat, fiind garantate de buget, din banii celorlalți contribuabili.
Proiectul a ajuns în comisiile de specialitate din Senat pentru întocmirea unui raport pentru vot, însă în lipsa unui punct de vedere al Guvernului și al Ministerului Finanțelor, senatorii au decis să amâne discutarea propunerii legislative.
Conform informațiilor Profit.ro, BNR urmează să transmită Senatului o adresă oficială în care arată că nu susține propunerea autorului dării în plată. Principalul argument adus împotriva inițiativei de BNR o reprezintă faptul că garantarea de către stat a creditelor pentru Prima Casă are drept consecință reducerea rezervelor prudențiale de capital sau cerințelor de fonduri proprii (CRR) pe care băncile sunt obligate să le aloce pentru aceste credite, având în vedere că ele sunt acoperite parțial de garanția guvernamentală. Partea garantată de stat are cerințe de capital zero, dar în cazul în care ar fi introdusă posibilitatea dării în plată a imobilului cumpărat prin Prima Casă, băncile ar fi puse în situația de a majora cerințele de fonduri proprii pentru aceste credite, arată BNR. De asemenea, Asociația Română a Băncilor (ARB) a transmis senatorilor că propunerea senatorului Zamfir ar afecta între portofoliul de credite al unei bănci pentru Prima Casă, pentru că apare un element de risc nou. În plus, datele de finanțare ale produsului ar fi schimbate radical, iar programul Prima Casă ar trebui restructurat, neputând funcționa în noua formă. Mai mult, ARB a atras atenția că, printr-o astfel de modificare, se poate ajunge la punerea în discuție a capacității statului român în ce privește garantarea. Surse oficiale din conducerea Ministerului Finanțelor au declarat pentru Profit.ro că Guvernul nu poate fi de acord cu forma propusă de Daniel Zamfir tot pe considerentul că ar afecta credibilitatea statului din persectiva garanțiilor oferite. Potrivit surselor citate, o variantă care ar putea fi discutată cu parlamentarii ar fi preluarea de către stat a imobilelor pe care cumpărătorii nu le mai pot achita, dar acest lucru nu ar putea fi realizat decât prin modificarea condițiilor programului, nu prin amendarea Legii dării în plată. În plus, pentru ca acest lucru să fie posibil, statul ar trebui să dispună și alocarea de resursele bugetare suplimentare.
Unul din argumentele cu care senatorul Zamfir a încercat să-și promoveze proiectului este constatrea unei situații valabile, de altfel pentru toate creditele cu dobândă variabilă în lei: dobânzile practicate de bănci în programul Prima Casă au crescut ca urmare a majorării indicelui ROBOR. Fluctuația ratei dobânzii nu este, însă, un motiv acceptat pentru a se constata situația de impreviziune, singura în care darea în plată a garanției poate fi acceptată pentru stingerea datoriei, potrivit deciziei Curții Constituționale. ”Întrucât dobânda practicată în cadrul creditelor de tip Prima Casă este una variabilă, calculată în funcție de nivelul ROBOR (după formula ROBOR 3M + marja băncii) fluctuațiile inidicelui pot genera dezechilibre majore în nivelul ratelor plătite, determinând pentru o parte dintre debitori o serie de dificultăți în achitarea lor, și chiar incapacitatea de plată! Menționăm că impactul acestor fluctuații este unul important, având în vedere numărul mare al românilor care au accesat acest program, și care sunt asfel vulnerabili la fluctuațiile ROBOR”, arată inițiatorul în expunerea de motive a proiectului de lege. Daniel Zamfir adaugă că majorarea ROBOR de la 0,8% (valoare înregistrată în martie 2017) la 2,73% (valoare înregistrată în mai 2018) reprezintă dovada clară că și debitorii din cadrul programului „Prima Casă” sunt expuși unor fluctuații majore a ratelor, în măsură să îi dezechilibreze financiar și să genereze un posibil faliment personal. Potrivit acestuia, de la lansarea programului, în mai 2009, anual circa 20.000 de români au semnat contracte de creditare în cadrul programului „Prima Casă”, totalizând astfel 230.000 de beneficiari. În aceste condiții, scumpirea costurilor aferente creditului, ca urmare a creșterii accelerate a indicelui ROBOR din ultimele 6 luni, vulnerabilizează o categorie importantă de creditori. ”S-a dovedit în ultimii ani că darea în plată nu a avut efectele dezastruoase pentru piața imobiliară, profețite de adversarii legii, astfel că prevederile legii ar trebui se aplice și creditelor acordate prin programul „Prima casă” ”, a declarat pentru Profit.ro senatorul Daniel Zamfir.
Legea privind darea în plată a intrat în vigoare în mai 2016, după dezbateri lungi și intense în Parlament, și a fost amendată de către Curtea Constituțională a României la finele lui 2016, astfel încât se aplică doar în condițiile impreviziunii, ca urmare a unei decizii a instanței, și nu ca urmare a voinței debitorului, așa cum arăta forma adoptată. În ciuda dezbaterilor aprinse, chiar Banca Națională a României considera, în Raportul privind Stabilitatea Financiară din decembrie, că legea și-a redus efectele asupra sectorului construcțiilor și generează un ritm din ce în ce mai redus de notificări ale debitorilor care vor să închidă socotelile cu creditorii prin transferul locuinței. Mai mult, în raportul anterior din luna mai 2017, BNR constata o reorientare a debitorilor de la creditele ipotecare standard către creditele cu garanții de stat Prima Casă, în condițiile în care programul este exceptat la darea în plată. De la finele anului 2016 până în septembrie 2017, băncile au primit circa 1.600 de noi notificări de dare în plată (+26%), astfel că numărul total al acestora ajunsese la 7.900, cu o valoare a creditelor de 2,2 miliarde de lei. Între septembrie 2016 și februarie 2017, instituțiile de credit primiseră tot un număr de 1.600 de notificări, conform datelor BNR.

Sursa: profit.ro