{"id":986,"date":"2019-11-29T10:35:13","date_gmt":"2019-11-29T10:35:13","guid":{"rendered":"https:\/\/www.imopuls.ro\/blog\/?p=986"},"modified":"2019-11-29T10:35:15","modified_gmt":"2019-11-29T10:35:15","slug":"istoria-timisoarei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.imopuls.ro\/blog\/2019\/11\/29\/istoria-timisoarei\/","title":{"rendered":"Istoria Timi\u0219oarei"},"content":{"rendered":"\n

Timi\u0219oara are o istorie \u00eendelungat\u0103 care \u00eencepe cu antice a\u0219ez\u0103ri umane pe actuala vatr\u0103 a ora\u0219ului \u0219i mai apoi cu apari\u021bia primei cet\u0103\u021bi fortificate, \u00een jurul secolului XII. Cetatea a trecut prin diferite st\u0103p\u00e2niri care i-au marcat profund cursul dezvolt\u0103rii. A \u00eenceput s\u0103 se dezvolte sub st\u0103p\u00e2nirea ungar\u0103 a lui Carol Robert de Anjou, \u00een secolul XIV, devenind pentru scurt timp \u0219i capital\u0103 a Regatului Ungar. Cetatea a fost apoi cucerit\u0103 de otomani, \u00een 1552, \u0219i pentru aproape dou\u0103 secole a devenit un important bastion militar turcesc. \u00cen 1716 istoria Timi\u0219oarei ia o puternic\u0103 \u00eentors\u0103tur\u0103, c\u00e2nd cetatea e cucerit\u0103 de Imperiul Habsburgic \u0219i \u00eencepe reconstruc\u021bia \u0219i dezvoltarea ora\u0219ului drept capital\u0103 a Banatului. Colonizarea Banatului face din Timi\u0219oara un adev\u0103rat centru multicultural \u0219i multiconfesional. Construc\u021bia canalului navigabil Bega d\u0103 un av\u00e2nt puternic dezvolt\u0103rii economice \u0219i a comer\u021bului. Ora\u0219ul cunoa\u0219te o perioad\u0103 de \u00eenflorire f\u0103r\u0103 precedent, ajung\u00e2nd s\u0103 primeasc\u0103 numele de „Mica Vien\u0103” ca recunoa\u0219tere a importan\u021bei \u0219i frumuse\u021bii lui. \u00cen 1919, Banatul se une\u0219te cu Rom\u00e2nia \u0219i \u00een Timi\u0219oara se instaureaz\u0103 pentru prima dat\u0103 administra\u021bia rom\u00e2n\u0103. Ocupa\u021bia sovietic\u0103 postbelic\u0103 marcheaz\u0103 \u00eenceputul perioadei comuniste, perioad\u0103 care ia sf\u00e2r\u0219it \u00een 1989 odat\u0103 cu Revolu\u021bia anticomunist\u0103: revolu\u021bie pornit\u0103 tocmai din ora\u0219ul de pe Bega. <\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Vechea stem\u0103 a Timi\u0219oarei<\/p>\n\n\n\n

Timpuri str\u0103vechi<\/h2>\n\n\n\n

Primele urme ale prezen\u021bei omului pe teritoriul de ast\u0103zi al Timi\u0219oarei dateaz\u0103 din neolitic, mai bine de 6.000 de ani \u00een urm\u0103. Pozi\u021bia geografic\u0103 a vetrei pe care s-a dezvoltat ora\u0219ul Timi\u0219oara, aproape \u00een centrul unei zone delimitate de trei artere importante de circula\u021bie (Mure\u0219, Tisa, Dun\u0103rea), fertilitatea C\u00e2mpiei b\u0103n\u0103\u021bene, luncile \u0219i mla\u0219tinile \u00eentinse din preajm\u0103 au oferit, \u00eenc\u0103 din vechime, condi\u021bii favorabile de hran\u0103 \u0219i vie\u021buire a oamenilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cartierul Fratelia<\/a> au fost descoperite vase ceramice apar\u021bin\u00e2nd culturii Vinca, iar \u00een alt\u0103 loca\u021bie, un complex de locuin\u021be \u0219i ceramic\u0103. De asemenea, au fost descoperite obiecte apar\u021bin\u00e2nd acestei perioade (anul 4000 \u00ee.Chr) \u00een cartierele Cetate, Mehala<\/a> \u0219i la P\u0103durea Verde.<\/p>\n\n\n\n

Referitor la perioada bronzului, cea mai relevant\u0103 descoperire este o necropol\u0103 de incinera\u021bie, \u00een cartierul Fratelia, unde arheologii au scos la lumin\u0103 200 de morminte \u0219i 400 de vase. Aceast\u0103 necropol\u0103 sus\u021bine ipoteza c\u0103 aici exista o a\u0219ezare stabil\u0103. Au mai fost descoperite urme din epoca bronzului \u0219i \u00een Fabric<\/a> \u0219i Mehala<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Epoca fierului, legat\u0103 puternic de \u00eenflorirea civiliza\u021biei geto-dac\u0103, este destul de slab reprezentat\u0103. Au fost descoperite ceramic\u0103, monede romane \u0219i un cu\u021bit la P\u0103durea Verde. Din perioada roman\u0103 au fost descoperite monede, fibule \u0219i un v\u00e2rf de lance \u00een cartierele 1 Mai \u0219i Mehala. \u00cen vatra ora\u0219ului este atestat\u0103 o continuitate \u0219i dup\u0103 retragerea aurelian\u0103. \u00cen cartierul Freidorf au fost g\u0103site fragmente de r\u00e2\u0219ni\u021b\u0103, semin\u021be carbonizate, gropi de provizii toate dat\u00e2nd din secolele III-IV \u0219i care atest\u0103 practicarea agriculturii \u0219i cre\u0219terea animalelor, iar resturile de v\u00e2nat indic\u0103 practicarea v\u00e2n\u0103torii. De asemenea \u00een a\u0219ezarea de la Cioreni s-a descoperit ceramic\u0103 autohton\u0103, dar \u0219i roman\u0103 apar\u021bin\u00e2nd secolelor II-IV, iar locuirea a\u0219ez\u0103rii se prelunge\u0219te p\u00e2n\u0103 \u00een secolele VIII-IX. Tot \u00een acest\u0103 a\u0219ezare a fost identificat\u0103 o necropol\u0103 apar\u021bin\u00e2nd feudalismului timpuriu din care s-au cercetat 20 de morminte. Este vorba de acela\u0219i lucru \u0219i \u00een cazul cercet\u0103rilor de la Dumbr\u0103vi\u021ba<\/a> unde materialul ceramic \u0219i celelalte obiecte descoperite \u00een acest loc au dus la concluzia existen\u021bei aici a unei a\u0219ez\u0103ri daco-romane \u00een secolele II-III.<\/p>\n\n\n\n

Atestarea documentar\u0103 a castrului Tymes<\/h2>\n\n\n\n

Se presupune c\u0103 \u00een secolul IX, cneazul Glad domnea peste aceste locuri. El a acceptat suveranitatea ungar\u0103. Totu\u0219i, p\u00e2n\u0103 acum nu a fost descoperit nici un document care s\u0103 dateze din acea perioad\u0103. Prima atestare documentar\u0103 a localit\u0103\u021bii Timi\u0219oara este destul de controversat\u0103, aceasta fiind plasat\u0103 de speciali\u0219ti fie \u00een 1212, fie \u00een 1266. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, cetatea ocupa o suprafa\u021b\u0103 dreptunghiular\u0103, iar fortifica\u021bia consta dintr-un val de p\u0103m\u00e2nt cu palisad\u0103 care era ap\u0103rat\u0103 din trei p\u0103r\u021bi de bra\u021be de ap\u0103, iar pe a patra latur\u0103 de un canal. A\u0219ezarea care a evoluat \u00een aceast\u0103 zon\u0103 nu dob\u00e2ndise p\u00e2n\u0103 atunci o importan\u021b\u0103 politic\u0103, economic\u0103, social\u0103 sau religioas\u0103, pentru c\u0103 rolul dominant \u00een zon\u0103, \u00een plan politic \u0219i spiritual, \u00eel avea Cenadul. \u00cen 1175 este men\u021bionat comitatul Timi\u0219, dar sursele nu men\u021bioneaz\u0103 care este centrul economic \u0219i administrativ al acestuia. \u00cen momentul atest\u0103rii sale, acesta f\u0103cea parte din comitatul Timi\u0219, o unitate administrativ teritorial\u0103 a regatului ungar. Teritoriul cunoscut mai t\u00e2rziu ca Banat, cu centrul administrativ \u00een \u201eUrbs Morisena\u201d (apoi Cenad) fusese cucerit de c\u0103tre maghiari \u00een jurul anului 1030 \u0219i \u00eencorporat regatului ungar.<\/p>\n\n\n\n

Timi\u0219oara medieval\u0103, \u00een Regatul maghiar (p\u00e2n\u0103 \u00een 1554)<\/h2>\n\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Ioan (Iancu) Huniade<\/p>\n\n\n\n

Fiind a\u0219ezat\u0103 \u00eentr-un punct strategic, de unde putea fi controlat\u0103 o mare parte a C\u00e2mpiei Banatului, at\u00e2t Timi\u0219oara c\u00e2t \u0219i func\u021bia de comite de Timi\u0219 devin din ce \u00een ce mai importante. Timi\u0219oara prime\u0219te un impuls deosebit \u00een timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou care \u00een urma vizitei sale din 1307 ordon\u0103 construirea unui palat regal, pe locul unde este acum Castelul Huniazilor construit de Ioan de Hunedoara, iar \u00een timpul anarhiei feudale, acesta chiar \u00ee\u0219i va muta capitala la Timi\u0219oara. Stabilirea cur\u021bii regale \u00een acest loc a determinat o cre\u0219tere demografic\u0103 a a\u0219ez\u0103rii, dar importan\u021ba ei devine \u0219i comercial\u0103 \u0219i politic\u0103. Timi\u0219oara devine capitala regatului ungar pentru o perioad\u0103 de 8 ani, \u00eentre 1316-1323. Carol Robert de Anjou va mai reveni la Timi\u0219oara \u00een 1330 c\u00e2nd porne\u0219te de aici \u00eempotriva lui Basarab I, Domnul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Palatul regal a fost ridicat cu me\u0219teri italieni \u0219i era organizat \u00een jurul unei cur\u021bi dreptunghiulare av\u00e2nd un corp principal care era prev\u0103zut \u0219i cu un donjon sau un turn.<\/p>\n\n\n\n

Timi\u0219oara va juca un rol important \u0219i \u00een lupta cu noua amenin\u021bare de la Sud: turcii otomani. \u00cen 1394, turcii condu\u0219i de Baiazid trec pe l\u00e2ng\u0103 Becicherecul Mare \u0219i Timi\u0219oara \u00een drumul lor spre \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 unde vor fi \u00eenfr\u00e2n\u021bi de c\u0103tre voievodul muntean Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u00een b\u0103t\u0103lia de la Rovine. Timi\u0219oara va servi din nou ca punct de concentrare a for\u021belor armate cre\u0219tine, de data aceasta \u00een vederea confrunt\u0103rii de la Nicopole. Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea cre\u0219tinilor, turcii vor devasta Banatul p\u00e2n\u0103 la Timi\u0219oara, de unde vor fi alunga\u021bi de c\u0103tre comitele de Timi\u0219, \u0218tefan de Lossoncz (Lossonczy Istv\u00e1n).<\/p>\n\n\n\n

Numirea lui Ioan Huniade \u00een 1440 \u00een func\u021bia de comite de Timi\u0219 marcheaz\u0103 un capitol aparte din istoria Timi\u0219oarei. Ioan Huniade va fi cunoscut \u00een \u00eentreaga regiune pentru reputata victorie de la Belgrad, asupra otomanilor, fiind considerat \u00een acea vreme ap\u0103r\u0103tor al cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii. El va transforma ora\u0219ul \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 militar\u0103 permanent\u0103 \u0219i \u00een domiciliul s\u0103u, pentru c\u0103 se mut\u0103 \u00eempreun\u0103 cu familia. Astfel, cetatea va r\u0103m\u00e2ne \u00een posesia Corvine\u0219tilor p\u00e2n\u0103 \u00een 1490. Iancu de Hunedoara se ocup\u0103 \u0219i de refacerea vechiului castel, cu ajutorul unui arhitect italian. Dup\u0103 moartea lui Ladislau al V-lea, regele Ungariei, Matei Corvin, fiul lui Ioan Huniade, este ales suveran al Ungariei (1458). Acesta este considerat de c\u0103tre istoriografia maghiar\u0103 drept unul dintre cei mai mari regi din istoria Ungariei. Odat\u0103 cu extinderea teritorial\u0103 a Imperiului Otoman \u00een aceast\u0103 parte a Europei, Timi\u0219oara, prin pozi\u021bia sa \u0219i prin for\u021ba garnizoanei sale devine cheia unui \u00eentreg sistem defensiv ce asigura partea sud-estic\u0103 a Ungariei. Din aceast\u0103 cauz\u0103 \u00eencerc\u0103rile de cucerire ale turcilor devin din ce \u00een ce mai insistente. Astfel, tentative de cucerire a cet\u0103\u021bii au loc \u00een anii 1462, 1467, dar toate aceste expedi\u021bii au e\u0219uat. \u00cen anul 1478, Matei Corvin nume\u0219te \u00een func\u021bia de comite de Timi\u0219 pe Paul Chinezu.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103scoala lui Gheorghe Doja (1514)<\/h3>\n\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Execu\u021bia lui Gheorghe Doja<\/p>\n\n\n\n

Un episod deosebit din istoria Timi\u0219oarei \u00eel reprezint\u0103 asediul cet\u0103\u021bii de c\u0103tre oastea \u021b\u0103ranilor r\u0103scula\u021bi condus\u0103 de Gheorghe Doja. R\u0103zboiul \u021b\u0103r\u0103nesc a pornit din Transilvania, dup\u0103 ce Gheorghe Doja a fost numit comandant al cruciadei anti-otomane, ini\u021biate de Papa Leon al X-lea. Acesta promisese iobagilor participan\u021bi la cruciad\u0103, eliberarea, \u00eens\u0103 cum r\u0103zboiul nu a mai avut loc, nemul\u021bumirea maselor oprimate a dus la transformarea revoltei \u00eentr-o r\u0103scoal\u0103. Armatele r\u0103sculate, formate din iobagi rom\u00e2ni \u0219i unguri au \u00eenfr\u00e2nt mai \u00eent\u00e2i nobilimea condus\u0103 de comitele \u0218tefan Bathory \u0219i episcopul Nicolaie Csaki, dar au fost \u00eenfr\u00e2nte l\u00e2ng\u0103 Timi\u0219oara de comitele Ioan Zapolya. Gheorghe Doja a \u00eencercat s\u0103 schimbe albia Beg\u0103i pentru a se putea apropia mai u\u0219or de cetate, dar nu a reu\u0219it \u0219i a fost \u00eenfr\u00e2nt. Se spune c\u0103 locul unde Doja a suferit o cumplit\u0103 moarte, fiind pus pe un scaun din fier \u00eenro\u0219it \u0219i ars de viu, este marcat de statuia Sfintei Marii din Pia\u021ba cu acela\u0219i nume a cartierului Iosefin. Totu\u0219i, ultimele ipoteze sus\u021bin c\u0103 torturarea lui Doja a avut loc chiar l\u00e2ng\u0103 castel, de unde nobilii au putut urm\u0103ri macabrul spectacol. Deci este mult mai probabil ca locul execu\u021biei s\u0103 fie undeva \u00een fa\u021ba Hotelului Central de l\u00e2ng\u0103 Muzeul Banatului.<\/p>\n\n\n\n

Atacul otoman (1552)<\/h3>\n\n\n\n

Dup\u0103 moartea lui Ioan Zapolya, Transilvania \u0219i Banatul, \u00eempreun\u0103 cu Timi\u0219oara, vor ajunge \u00een m\u00e2inile Habsburgilor. Dup\u0103 un asediu e\u0219uat \u00een anul 1551, turcii se regrupeaz\u0103 \u0219i se \u00eentorc cu o nou\u0103 strategie. La 22 aprilie 1552 o armat\u0103 de 160.000 de oameni sub comanda lui Ahmed\u2013Pa\u0219a pleac\u0103 de la Adrianopol, iar peste dou\u0103 luni ajunge \u00een fa\u021ba Timi\u0219oarei, \u00eenconjur\u00e2nd-o \u00een dou\u0103 zile. Se construiesc poduri peste r\u00e2u, iar mla\u0219tinile sunt acoperite cu lemn \u0219i sc\u00e2nduri. Luptele au continuat 25 de zile, iar cei 160.000 de mii de turci atacau cetatea ap\u0103rat\u0103 de numai c\u00e2teva mii de cre\u0219tini. Lovitura de gra\u021bie este distrugerea Turnului de ap\u0103 care f\u0103cea leg\u0103tura \u00eentre ora\u0219 \u0219i castel, iar cei din cetate r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 ap\u0103 pe o c\u0103ldur\u0103 dogoritoare. A\u0219adar, comitele \u0218tefan de Losoncz nu mai are alt\u0103 solu\u021bie dec\u00e2t s\u0103 negocieze predarea cet\u0103\u021bii \u0219i reu\u0219e\u0219te s\u0103 ob\u021bin\u0103 promisiunea c\u0103 trupele cre\u0219tine decimate \u0219i civilii din ora\u0219 vor putea trece cu tot avutul lor, l\u0103s\u00e2nd cetatea \u00een m\u00e2na turcilor. Astfel, la 30 iulie 1552 solda\u021bii, civilii \u0219i r\u0103ni\u021bii ies din cetate \u00eencrez\u0103tori \u00een vorbele pa\u0219ei \u00eens\u0103 acesta \u00ee\u0219i \u00eencalc\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul \u0219i to\u021bi supravie\u021buitorii, sunt m\u0103cel\u0103ri\u021bi cu cruzime de c\u0103tre ieniceri. R\u0103nit grav, \u0218tefan de Losoncz, comandantul garnizoanei, este adus \u00een fa\u021ba lui Ahmed \u2013 Pa\u0219a \u0219i decapitat. Ora\u0219ul este apoi pr\u0103dat, devastat, bisericile cre\u0219tine sunt transformate \u00een geamii musulmane, iar clopotele, aruncate din turnuri.<\/p>\n\n\n\n

Timi\u0219oara otoman\u0103, vilaietul (1552-1716)<\/h2>\n\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Vilaietul Timi\u0219oara<\/p>\n\n\n\n

Transformarea Timi\u0219oarei \u00een capital\u0103 de vilayet otoman, sub conducerea unui vali (guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pa\u0219\u0103 sau chiar de vizir), schimb\u0103 mult ora\u0219ul, \u00een primul r\u00e2nd \u00een ceea ce prive\u0219te compozi\u021bia etnic\u0103. Musulmanii privilegia\u021bi (\u0219i odat\u0103 cu ei \u0219i primii evrei, de rit sefard) vin aici \u0219i, pe l\u00e2ng\u0103 agricultur\u0103 s-a dezvoltat mult \u0219i comer\u021bul. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 o parte din Banat este organizat\u0103 de c\u0103tre turci \u00een Vilaiet. Aceasta cuprinde 6 sangeacuri: Timi\u0219oara, Cenad, Lipova, Gyula, Moldova Veche \u0219i Or\u0219ova, dar re\u0219edin\u021ba Vilaietului r\u0103m\u00e2ne la Timi\u0219oara, care avea atunci acela\u0219i statut cu Buda \u0219i Belgrad, unde conducea un supus direct al sultanului, un beglerbeg. Ora\u0219ul va fi \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een patru districte, iar suburbiile \u00een 10 mahalale. Casele au fost construite din lut \u0219i acoperite cu \u021bigle din lemn, str\u0103zile fiind pavate cu lemn. Apa folosit\u0103 pentru sp\u0103lat \u0219i b\u0103ut provenea din r\u00e2ul Bega (numit din gre\u0219eala Timi\u0219), dar tot aici se aruncau \u0219i gunoaiele. Ora\u0219ul avea un caracter policentrat, din cauza condi\u021biilor geografice (foarte multe canale \u0219i mla\u0219tini). Din necesit\u0103\u021bi de ordin militar a fost nevoie ca fiecare cartier s\u0103 fie fortificat. Fortifica\u021biile, \u00een afar\u0103 de castel, sunt realizate din lemn \u0219i p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n

Cu excep\u021bia unei perioade de la sf\u00e2r\u0219itul secolului XVI, ora\u0219ul nu va mai suferi asedii p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului XVII. Dar rolul s\u0103u militar, strategic r\u0103m\u00e2ne foarte important prin implicarea garnizoanei turce\u0219ti \u00een ac\u021biunile desf\u0103\u0219urate \u00een alte zone de interes pentru Poarta Otoman\u0103. Puternica garnizoan\u0103 va fi mereu prezent\u0103 \u00een confrunt\u0103rile dintre partidele nobiliare ardelene, dintre pretenden\u021bii la tronurile \u021a\u0103rilor Rom\u00e2ne. Vreme de peste o sut\u0103 de ani Cetatea \u0219i ora\u0219ul cunosc un permanent du-te\u2013vino de o\u0219ti, c\u0103petenii (inclusiv sultanul), de suite militare sau nobiliare, solii str\u0103ine. La Timi\u0219oara s-au refugiat \u0219i au c\u0103utat s\u0103 ob\u021bin\u0103 sprijin militar diferite c\u0103petenii nobiliare filo-turce, care r\u00e2vneau la tronul Transilvaniei. Tot de aici \u00eencercau s\u0103 primeasc\u0103 ajutor \u0219i unii pretenden\u021bi la tronul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i chiar al Moldovei. Ca re\u0219edin\u021b\u0103 de vilayet (elayet), Timi\u0219oara va fi unul dintre cele mai importante centre ale st\u0103p\u00e2nirii otomane \u0219i un punct-cheie \u00een aceast\u0103 parte a Europei.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103scoala antiotoman\u0103 (1594)<\/h3>\n\n\n\n

\u00cen 1594, Banul de Lugoj-Caransebe\u0219, Gheorghe Pantelici declan\u0219eaz\u0103 o r\u0103scoal\u0103 antiotoman\u0103 \u00een Banat, av\u00e2nd centrul la Becicherecul Mare. Dup\u0103 patru e\u0219ecuri consecutive, beglerbegul de Timi\u0219oara, Hassan cel Mic, va reu\u0219i s\u0103 o \u00eenfr\u00e2ng\u0103 doar dup\u0103 ce adun\u0103 o armat\u0103 de 30.000 de oameni \u0219i o puternic\u0103 artilerie. \u00cen urma unei puternice ofensive transilv\u0103nene condus\u0103 de George Borbely, armata cre\u0219tin\u0103 cucere\u0219te cet\u0103\u021bile Boc\u0219a, \u0218oimo\u0219, Cenad, N\u0103dlac, P\u00e2ncota, Arad, F\u0103get, Lipova \u0219i V\u00e2r\u0219e\u021b dar Timi\u0219oara r\u0103m\u00e2ne neatins\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Tentative de recucerire<\/h3>\n\n\n\n

O prim\u0103 \u00eencercare de recucerire a ora\u0219ului are loc \u00een 1596 c\u00e2nd o oaste a lui Sigismund Bathory, \u00eempreun\u0103 cu 4000 de solda\u021bi trimi\u0219i de Mihai Viteazul \u0219i 4000 de cre\u0219tini din Banat \u00eencep asediul cet\u0103\u021bii, iar mai t\u00e2rziu \u00een sprijinul asedia\u021bilor vin \u0219i 10.000 de t\u0103tari. Dup\u0103 40 de zile de eforturi zadarnice asediatorii se retrag. O nou\u0103 oaste transilv\u0103nean\u0103 revine anul urm\u0103tor, dar \u0219i de aceast\u0103 dat\u0103 \u00eencercarea se soldeaz\u0103 cu un e\u0219ec. Din timpul revoltei antiotomane a \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne\u0219ti mai este de men\u021bionat un raid al solda\u021bilor lui Mihai Viteazul, care devasteaz\u0103 mahalalele \u00een 23 februarie 1600, iar apoi \u00eencercarea lui Basta \u0219i a lui Radu \u0218erban de eliberare a cet\u0103\u021bii \u00een anul 1603, ale c\u0103ror armate \u00eens\u0103 nu ajung nici m\u0103car sub zidurile ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n

Nici imperialii nu subestimau importan\u021ba Timi\u0219oarei, din moment ce principele elector Friedrich August von Sachsen inten\u021bioneaz\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri s\u0103 asedieze cetatea (1695 \u0219i 1696). Pe de alt\u0103 parte, z\u0103d\u0103rnicirea acestor planuri prin interven\u021bia trupelor otomane conduse de \u00eensu\u0219i sultanul Mustafa al II-lea, fuga acestuia la Timi\u0219oara \u00een urma \u00eenfr\u00e2ngerii suferite la Zenta (1697), dar \u0219i reconstruirea fortifica\u021biilor din porunca noului sultan Ahmed al III-lea (1703), demonstreaz\u0103 importan\u021ba cet\u0103\u021bii \u00een planurile otomanilor.<\/p>\n\n\n\n

Cucerirea Timi\u0219oarei de c\u0103tre Habsburgi<\/h3>\n\n\n\n

Dup\u0103 17 ani de relativ\u0103 lini\u0219te izbucne\u0219te un nou r\u0103zboi austro-turc. Dup\u0103 victoria de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra o\u0219tilor otomane, prin\u021bul Eugeniu de Savoia decide cucerirea cet\u0103\u021bii Timi\u0219oara, pentru a pune st\u0103p\u00e2nire pe aceast\u0103 important\u0103 pozi\u021bie strategic\u0103. \u00cen urma unui asediu de 48 de zile, \u00eenso\u021bit de bombardamente repetate, care au distrus \u00een mare parte cl\u0103dirile din interiorul cet\u0103\u021bii, la 12 octombrie 1716, Mehmed Pa\u0219a, ultimul comandant otoman al Timi\u0219oarei, accept\u0103 capitularea, iar garnizoana turc\u0103 p\u0103r\u0103se\u0219te definitiv ora\u0219ul. La 18 octombrie 1716, prin\u021bul Eugeniu de Savoia \u00ee\u0219i face intrarea triumfal\u0103 \u00eentr-o cetate grav r\u0103v\u0103\u0219it\u0103 de violentul asediu. Garnizoana otoman\u0103 se retrage \u00een sudul Dun\u0103rii, iar dup\u0103 164 de ani cetatea intr\u0103 din nou sub st\u0103p\u00e2nirea europenilor.<\/p>\n\n\n\n

Timi\u0219oara \u00een Imperiul Habsburgic<\/h2>\n\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Hart\u0103 a Timi\u0219oarei din anul 1745. Autor: Matth\u00e4us Seutter<\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Prin\u021bul Eugeniu de Savoia \u00eentr-un portet de Van Schuppen<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 21 octombrie 1716, prin\u021bul Eugeniu de Savoia adreseaz\u0103 \u00eemp\u0103ratului Carol al VI-lea, propunerea ca Banatul s\u0103 fie organizat \u0219i guvernat astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 aduc\u0103 folos Casei Imperiale. \u00cen 12 iulie 1717 generalul \u2013 conte Mercy \u00eenainteaz\u0103 Camerei Aulice de la Viena \u201eProiectul modest de organizare a Banatului Timi\u0219oarei\u201d. Dup\u0103 aprobarea proiectului s-a \u00eentocmit \u201eComisia de organizare a \u021a\u0103rii Banatului\u201d, care va func\u021biona sub conducerea contelui Mercy. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, la 28 iunie 1719, \u00cemp\u0103ratul a semnat Decretul care numea Administra\u021bia Banatului \u0219i stabilea sediul acesteia la Timi\u0219oara, care devenea astfel capitala unei provincii importante a Monarhiei Habsburgice \u0219i re\u0219edin\u021ba principalelor structuri administrative. S-a creat \u00eens\u0103 un aparat administrativ stufos, care impunea treptat o nou\u0103 mentalitate \u00een via\u021ba ora\u0219ului. P\u00e2n\u0103 \u00een anul 1751 Banatul a fost guvernat militar. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1751 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1778, c\u00e2nd Banatul a fost re\u00eencorporat la regatul maghiar, administra\u021bia a fost una civil\u0103. O schimbare, de ordin administrativ, survine \u00een anul 1778, c\u00e2nd Banatul, cu excep\u021bia grani\u021bei militare, este re\u00eencorporat regatului maghiar, fiind acum divizat \u00een 3 comitate. Timi\u0219oara pierde statutul de re\u0219edin\u021b\u0103 a unei provincii imperiale, devenind un ora\u0219 provincial \u00een regatul maghiar. \u00cen administra\u021bie a fost introdus\u0103 limba maghiar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Timi\u0219oara, ora\u0219 liber regesc<\/h3>\n\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Timi\u0219oara \u00een Harta Iosefin\u0103 a Banatului, 1769-1773<\/p>\n\n\n\n

Un moment important \u00een existen\u021ba Timi\u0219oarei intervine \u00een anul 1781. Prin Diploma din 21 decembrie 1781, emis\u0103 de \u00eemp\u0103ratul Iosif al II-lea, Timi\u0219oara dob\u00e2ndea statutul privilegiat de \u201eOra\u0219 liber regesc\u201d. Va fi re\u00eennoit \u00een anul 1790 de \u00eemp\u0103ratul Leopold al II-lea. Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care vor \u00eeng\u0103dui o dezvoltare mai accelerat\u0103 a activit\u0103\u021bilor urbane. Era scos de sub jurisdic\u021bia comitatului (re\u00eenfiin\u021bat \u00een 1780); trimitea reprezentan\u021bi proprii \u00een Diet\u0103; \u00ee\u0219i alegea proprii dreg\u0103tori \u0219i jura\u021bi; percepea vam\u0103 la intrarea \u0219i ie\u0219irea m\u0103rfurilor; avea dreptul de a organiza t\u00e2rguri anuale \u0219i s\u0103pt\u0103m\u00e2nale de a-\u0219i stabili bugetul propriu de venituri \u0219i cheltuieli anuale; era scutit de anumite obliga\u021bii fiscale; avea dreptul la o stem\u0103 proprie etc.<\/p>\n\n\n\n

Colonizarea german\u0103<\/h3>\n\n\n\n

Dup\u0103 cucerirea Banatului, autorit\u0103\u021bile imperiale de la Viena au \u00eenceput un amplu proces de colonizare, folosind \u00een special germani catolici (\u0219vabi) din W\u00fcrttenberg, Schwaben, Nassau, etc. Clima neprimitoare a dus la o rat\u0103 crescut\u0103 a mortalit\u0103\u021bii, mul\u021bi dintre imigran\u021bi murind de malarie la 2-3 luni de la sosire. De aceea, pentru o vreme, cre\u0219terea popula\u021biei a fost asigurat\u0103 doar din procesul de imigrare. Ca rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50% din totalul popula\u021biei.<\/p>\n\n\n\n

Fiind buni me\u0219te\u0219ugari, germanii au dezvoltat industria \u0219i comer\u021bul. \u00cen Timi\u0219oara, \u0219vabii s-au stabilit mai ales \u00een Fabric<\/a>, unde au dezvoltat puternic me\u0219te\u0219ug\u0103ritul. Datorit\u0103 nevoii de a asigura condi\u021bii bune de via\u021b\u0103 popula\u021biei colonizatoare autorit\u0103\u021bile austro-ungare au \u00eenceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat, cl\u0103dind \u00een acela\u0219i timp altele noi. Astfel, regiunea a devenit o re\u021bea organizat\u0103, ordonat\u0103 \u0219i cu o structur\u0103 compact\u0103. \u00cen cetate nu au fost accepta\u021bi dec\u00e2t catolici. Popula\u021bia s\u00e2rb\u0103 \u0219i rom\u00e2neasc\u0103 locuia \u00een suburbii.<\/p>\n\n\n\n

Reconstruc\u021bia cet\u0103\u021bii<\/h3>\n\n\n\n

\u00cenc\u0103 de la \u00eenceput administra\u021bia arat\u0103 un v\u0103dit interes pentru dezvoltarea urban\u0103, acord\u00e2nd mare aten\u021bie ac\u021biunilor edilitare. Probabil, prima ac\u021biune \u00eentreprins\u0103 de autorit\u0103\u021bi dup\u0103 cucerire, a fost repararea zidurilor \u0219i cl\u0103dirilor din incinta cet\u0103\u021bii, distruse par\u021bial \u00een timpul asediului. \u00cen 1717, nu existau edificii necesare administra\u021biei, garnizoanelor militare, iar fortifica\u021biile nu mai f\u0103ceau fa\u021b\u0103 noilor tehnici de lupt\u0103. Pentru c\u0103 fortarea\u021ba existent\u0103 nu mai corespundea noilor tehnologii de r\u0103zboi, c\u00e2teva variante posibile ale fortifica\u021biilor de tip Vauban o fortificatie bastionara de form\u0103 stelata) au fost studiate \u0219i un nou sistem de ap\u0103rare a fost realizat \u00een perioada 1723-1765. Suprafa\u021ba ora\u0219ului ce urma s\u0103 fie cuprins\u0103 \u00een interiorul zidurilor era de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t cea a ora\u0219ului medieval. Fragmente mici din aceast\u0103 fortifica\u021bie pot fi \u00eenc\u0103 v\u0103zute ast\u0103zi \u00een Timi\u0219oara. P\u00e2n\u0103 \u0219i ordinea cl\u0103dirilor din incint\u0103, dispuse pe un plan de str\u0103zi rectangulare, reflect\u0103 o ra\u021biune militar\u0103. \u00cen interiorul cet\u0103\u021bii existau doua pie\u021be: Pia\u021ba Domului \u0219i Pia\u021ba Paradei. Prima ad\u0103postea cl\u0103dirile bisericii \u0219i administra\u021biei, al\u0103turi de c\u00e2teva case private. A doua era rezervat\u0103 celor cu caracter militar. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 sunt construite cl\u0103diri reprezentative \u00een interiorul cet\u0103\u021bii printre care: Domul romano-catolic \u0219i Palatul Episcopal, Biserica ortodoxa din Pia\u021ba Unirii, Prim\u0103ria, Cazarma Transilvaniei. Tot acum apar \u0219i suburbiile: Elisabetin<\/a>, Iosefin \u0219i Fabric<\/a>, separate de cetate printr-un teren neconstruit, denumit Zona Non Aedificandi, Dupa ultima centura de ziduri se afla satul sec, care se putea umple cu apa din Bega, urmat de calea acoperita cu pietele armelor (locurile de reitrare al armelor)amplasate in varfurile salinet ale caii acoperite, iar ultima structura defensiva era glacisul.Glacisul reprezenta o panta inclinata de pamant, cu inclinatia inspre exterior adica inspre inamic.<\/p>\n\n\n\n

Comandan\u021bii cet\u0103\u021bii Timi\u0219oara<\/h3>\n\n\n\n