Timi\u015foara, o pia\u0163\u0103 la extreme: pe de o parte se confrunt\u0103 cu cea mai mare criz\u0103 de for\u0163\u0103 de munc\u0103 din toat\u0103 Rom\u00e2nia, multina\u0163ionalele urm\u0103rind talentele \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile liceului, la polul opus are ponderea cea mai sc\u0103zut\u0103 a companiilor antreprenoriale rom\u00e2ne\u015fti \u00een business. Care va fi viitorul?<\/p>\n
Nu cred c\u0103 exist\u0103 un ora\u015f, un jude\u0163, o zon\u0103 metropolitan\u0103 care s\u0103 reclame at\u00e2t de mult lipsa for\u0163ei de munc\u0103 dec\u00e2t Timi\u015foara\/jude\u0163ul Timi\u015f\/zona metropolitan\u0103 Timi\u015f-Arad.<\/p>\n
\u015eomajul este de 0,8%, de trei ori mai redus dec\u00e2t media na\u0163ional\u0103. \u00cen Moldova \u015fomajul este \u00eentre 7%-10%.<\/p>\n
Dup\u0103 regiunea Bucure\u015fti-Ilfov, jude\u0163ul Timi\u015f a atras cele mai multe investi\u0163ii str\u0103ine \u00een Rom\u00e2nia, de 3,5 miliarde de euro sold la 31 decembrie 2016, conform datelor analizate \u00een edi\u0163ia a treia a suplimentului ZF Capitalul Privat Rom\u00e2nesc.<\/p>\n
La nivel na\u0163ional, soldul investi\u0163iilor str\u0103ine era de 66 miliarde de euro.<\/p>\n
Jude\u0163ul Arge\u015f, cu puterea Dacia \u015fi toate firmele de componente auto, are un sold al investi\u0163iilor str\u0103ine de 1,1 miliarde de euro, iar Clujul, un magnet pentru IT \u015fi pentru industriile creative, de 1,695 de miliarde de euro.
\nCa o alt\u0103 compara\u0163ie, \u00een 26 de ani Vasluiul a atras investi\u0163ii str\u0103ine de numai 35 de milioane de euro, Vrancea de numai 90 milioane de euro, iar Teleormanul de numai 98 de milioane de euro.<\/p>\n
Timi\u015ful este al doilea exportator din Rom\u00e2nia dup\u0103 Bucure\u015fti-Ilfov, cu 6,29 miliarde de euro, \u015fi \u00eenaintea Arge\u015fului, unde Automobile Dacia este cel mai mare exportator din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Aceste investi\u0163ii str\u0103ine au ridicat ponderea multina\u0163ionalelor \u00een total business la 62% \u00een Timi\u015f, conform cifrelor de afaceri pe anul 2016, cel mai ridicat nivel din toat\u0103 Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\u00cen consecin\u0163\u0103, capitalul privat rom\u00e2nesc de\u0163ine numai 38% din business, cea mai redus\u0103 pondere din toat\u0103 Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\u00cen Cluj, ponderea capitalului privat rom\u00e2nesc este de 52%.<\/p>\n
Primele zece firme din Timi\u015f au afaceri de 1,6 miliarde de lei, \u00een timp ce primele 10 multina\u0163ionale localizate aici au afaceri de 17 miliarde de lei, adic\u0103 de 10 ori mai mult.<\/p>\n
Din 683.000 de locuitori, \u00een Timi\u015f lucreaz\u0103 203.000, iar salariul mediu net dep\u0103\u015fe\u015fte 3.000 de lei.<\/p>\n
Este bine c\u0103 multina\u0163ionalele au o pondere \u015fi o putere at\u00e2t de mare \u00een business?<\/p>\n
R\u0103spunsul antreprenorilor rom\u00e2ni la Conferin\u0163a ZF \u201cRom\u00e2nia, 100 de ani de business\u201d de la Timi\u015foara, organizat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Banca Transilvania \u015fi firma de audit \u015fi consultan\u0163\u0103 EY, a fost c\u0103 da.<\/p>\n
Pentru noi multina\u0163ionalele au fost o \u015fcoal\u0103, ne-au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fim mai disciplina\u0163i, ne-au \u00eenv\u0103\u0163at de la a da corect un feedback p\u00e2n\u0103 la a crea performan\u0163\u0103, spune Adrian B\u0103descu, proprietarul clinicilor Medici\u2019s din Timi\u015foara.<\/p>\n
De\u015fi ponderea antreprenorilor rom\u00e2ni \u00een businessul local este mai redus\u0103, inclusiv dec\u00e2t media na\u0163ional\u0103, antreprenorii din Timi\u015foara nu prea critic\u0103 rolul companiilor str\u0103ine sau puterea lor, ci dimpotriv\u0103.<\/p>\n
C\u00e2nd se uit\u0103 la viitor, antreprenorii din Timi\u015foara se uit\u0103 mai mult c\u0103tre Vest, c\u0103tre Germania, pentru a crea un pol regional \u00een jurul acestui ora\u015f \u015fi mai pu\u0163in c\u0103tre Bucure\u015fti, de la care s-au s\u0103turat de promisiuni, vorbe, programe de guvernare care nu duc nic\u0103ieri \u00een domeniile de care \u00eei doare cel mai mult: infrastructura, educa\u0163ia, s\u0103n\u0103tatea \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd, lipsa for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi continuarea plec\u0103rii rom\u00e2nilor \u00een afar\u0103.<\/p>\n
Corina Macri de la Macri Academy, un operator \u00een industria HoReCa, spune: Nu cred c\u0103 numai situa\u0163ia financiar\u0103 (nivelul salarial) \u00eei \u0163ine pe oameni \u00een \u0163ar\u0103, ei se uit\u0103 \u015fi la sistemul de educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate, dar \u015fi la stabilitate.<\/p>\n
Finan\u0163area bancar\u0103, nivelul dob\u00e2nzilor, infla\u0163ia sau cursul aproape c\u0103 nu sunt pe agenda businessului din Timi\u015f.<\/p>\n
Toat\u0103 lumea vrea \u015fi cere efort de munc\u0103, to\u0163i au proiecte sau comenzi pe care nu au cu cine s\u0103 le fac\u0103.<\/p>\n
De asemenea, pentru c\u0103 \u015fcoala nu livreaz\u0103 ceea ce vor, s-au apucat s\u0103 fac\u0103 propriile \u015fcoli.<\/p>\n
Corina Macri spune: Degeaba ai osp\u0103tari care au facultate dar care nu pot interac\u0163iona bine sau nu pot z\u00e2mbi clien\u0163ilor.<\/p>\n
Problema tuturor este c\u0103 bazinul de unde pot s\u0103 recruteze este gol, indiferent de nivelul salarial oferit.<\/p>\n
Multina\u0163ionalele v\u00e2neaz\u0103 talentele \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile liceului, iar tinerii, odat\u0103 recruta\u0163i – fie dup\u0103 ce termin\u0103 liceul, fie dup\u0103 ce termin\u0103 facultatea -, odat\u0103 ce iau primul salariu din care pot s\u0103-\u015fi ia o cas\u0103 prin credit sau o ma\u015fin\u0103, nu se mai g\u00e2ndesc s\u0103 devin\u0103 antreprenori.<\/p>\n
Iar asta este o nou\u0103 problem\u0103 a Timi\u015foarei.<\/p>\n
Hora\u0163iu Moldovan de la Lasting System spune: Faptul c\u0103 exist\u0103 multina\u0163ionale \u00een Rom\u00e2nia este foarte bine, acestea sunt foarte bune \u00een formarea oamenilor, au foarte multe locuri de munc\u0103 bine pl\u0103tite. Dar dac\u0103 discut\u0103m despre capitalul rom\u00e2nesc versus multina\u0163ionale, \u015ftim c\u0103 multina\u0163ionalele, a\u015fa cum au venit, pot la fel de bine s\u0103 \u015fi plece, dar capitalul rom\u00e2nesc probabil c\u0103 va r\u0103m\u00e2ne aici, iar \u015fansa de dezvoltare a lui \u0163ine de proprietatea intelectual\u0103. Mi-a\u015f dori s\u0103 fie din ce \u00een ce mai multe firme rom\u00e2ne\u015fti, start-up-uri, oameni care s\u0103 vin\u0103 cu produse \u015fi servicii la nivel global, pentru c\u0103 jocul este acolo \u015fi nu la nivel local.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd firmele rom\u00e2ne\u015fti vor crea un produs \u015fi un serviciu cu un IP ridicat, multina\u0163ionalele sunt baza \u00een Timi\u015f, dar \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Dac\u0103 pleac\u0103, nu prea are cine s\u0103 le ia locul.<\/p>\n