{"id":460,"date":"2018-10-01T12:10:50","date_gmt":"2018-10-01T12:10:50","guid":{"rendered":"https:\/\/www.imopuls.ro\/blog\/?p=460"},"modified":"2019-10-21T13:16:01","modified_gmt":"2019-10-21T13:16:01","slug":"localitatea-giroc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.imopuls.ro\/blog\/2018\/10\/01\/localitatea-giroc\/","title":{"rendered":"Localitatea Giroc"},"content":{"rendered":"

Giroc<\/b><\/span> (<\/span>german\u0103<\/span> <\/span>Girock, Kirok<\/i><\/span><\/span>, <\/span>maghiar\u0103<\/span> <\/span>Gy\u00fcreg<\/i><\/span><\/span>) este satul de re\u0219edin\u021b\u0103 al <\/span>comunei cu acela\u0219i nume<\/span> din <\/span>jude\u021bul Timi\u0219<\/span>, <\/span>Banat<\/span>, <\/span>Rom\u00e2nia<\/span>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Comuna Giroc este alc\u0103tuit\u0103 din satele Giroc \u0219i Chi\u0219oda, av\u00e2nd satul Giroc ca re\u0219edin\u021b\u0103 de comun\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, face parte, din cartierele municipiului Timi\u0219oara, de care este alipit\u0103 teritorial. \u00cen ultimii 10 ani, prin construirea \u0219i dezvoltarea cartierului din zona Plani\u0219te \u0219i Ogrindova (Cartierul Florilor) s-a realizat \u00een mod practic leg\u0103tura dintre Giroc \u0219i Timi\u0219oara. La 1 Iulie 2016 localitatea avea 11.753 locuitori.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

<\/a> Istorie:<\/span><\/span><\/span><\/h2>\n

Condi\u021biile favorabile pe care le ofer\u0103 apropierea de r\u00e2ul Timi\u0219, solul fertil \u0219i p\u0103durea din apropiere, au constituit premisele apari\u021biei de timpuriu a a\u0219ez\u0103rilor umane. Pe teritoriul localit\u0103\u021bii \u0219i \u00een \u00eemprejurimi, au fost descoperite numeroase vestigii arheologice \u0219i a\u0219ez\u0103ri din diferite epoci preistorice. Cu toate acestea, prima men\u021biune documentar\u0103 a Girocului dateaz\u0103 din 1371-1372, \u00eentr-un document prin care Sigismund de Luxemburg al Ungariei doneaz\u0103 mo\u0219ia Gyureg<\/i> lui Vladislau, fiul lui Stefan de Taar. De-a lungul evului mediu continu\u0103 s\u0103 fie sporadic men\u021bionat prin diferite documente. \u00centre 1453 – 1497 apare cu numele maghiar Szent Gy\u00f6rgy<\/i>. Cert este c\u0103 la 1456, Chi\u0219oda apare men\u021bionat\u0103 drept proprietate a lui Iancu de Hunedoara, motiv pentru care este posibil ca \u0219i Girocul s\u0103 fi avut acela\u0219i statut. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Mai t\u00e2rziu, conscrip\u021biile lui Marsigli din 1690 – 1700 vorbesc despre Gyirog<\/i>. Dup\u0103 cucerirea Banatului de c\u0103tre austrieci, apare pe harta de la 1717 cu numele Juroc<\/i>, cu 60 de case, iar pe harta ui Mercy de la 1723 cu numele Jurok<\/i>. P\u00e2n\u0103 la 1848, terenul agricol a fost proprietate cameral\u0103. Dup\u0103 anul revolu\u021bionar 1848 \u0219i desfiin\u021barea iob\u0103giei, Girocul a cunoscut o dezvoltare accentuat\u0103, cu toate c\u0103 a suferit \u0219i de vicisitudinile naturii care i-au adus inunda\u021bii puternice \u00een 1859 sau seceta grav\u0103 dintre 1863-1864. Ca urmare a inunda\u021biilor, s-a impus \u00eendiguirea Timi\u0219ului la Giroc. Lucr\u0103rile de \u00eendiguire au \u00eencput la 1874 \u0219i i-au v\u0103zut pe giroceni protagoni\u0219ti direc\u021bi, ei particip\u00e2nd din plin at\u00e2t cu bra\u021bele c\u00e2t \u0219i cu animalele \u0219i carele pentru \u00eendiguirea Timi\u0219ului.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen a doua jum\u0103tate a secolului XIX, satul a beneficiat de modernizarea general\u0103 care cuprindea Banatul, fiind pe r\u00e2nd conectat la re\u021beaua po\u0219tal\u0103, la ce atelegrafic\u0103 apoi la calea ferat\u0103 Timi\u0219oara – Bazia\u0219, una din primele c\u0103i ferate din Banat, care lega Timi\u0219oara de portul dun\u0103rean Bazia\u0219, dat\u0103 \u00een folosin\u021b\u0103 la 1858. Satul a beneficiat de sta\u021bie la cale ferat\u0103 \u0219i i-a permis de timpuriu transporturi moderne, mai ales leg\u0103tura cu Timi\u0219oara, unde puteau fi desf\u0103cute mai u\u0219or produsele locale. \u00cen 1897, profesorul Atanasie Baicu a \u00eenfiin\u021bat la Giroc Banca Poporal\u0103 \u201eGhiroceana\u201d, o institu\u021bie de credit rural\u0103 care i-a sprijinit pe \u021b\u0103ranii rom\u00e2ni s\u0103 cumpere terenurile agricole puse la v\u00e2nzare, oferindu-le credite mult mai avantajoase dec\u00e2t puteau primi de la b\u0103ncile timi\u0219orene. Banca a jucat un rol fundamental pentru modernizarea agriculturii \u0219i cre\u0219terea sim\u021bitoare a bun\u0103st\u0103rii generale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cenainte de primul r\u0103zboi mondial, pe drumul dintre Timi\u0219oara \u0219i Giroc s-a \u00eenfiin\u021bat o fabric\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103 care apar\u021binea firmei \u201eBurghard-Becker\u201d. Mul\u021bi dintre ghiroceni au lucrat acolo. Fabrica a fost \u00eenchis\u0103 din cauza concuren\u021bei cu marile centre de producere a c\u0103r\u0103mizii de la Jimbolia \u0219i Lugoj.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00centre 1910 – 1912, din motive economice, mai multe familii de germani din Ni\u021bchidorf s-a mutat \u00een hotarul Girocului, pe locul numit \u201eNem\u021bi\u201d, la 1 km SV de vatra satului. S-a constituit astfel un c\u0103tun german, care \u00eens\u0103 s-a destr\u0103mat dup\u0103 nu mul\u021bi ani, pe m\u0103sur\u0103 ce germanii s-au mutat \u00een sat, unde \u0219i-au construit \u0219i case.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen primul r\u0103zboi mondial au decedat 82 de ghiroceni. \u00cen cinstea lor a fost ridicat un monument ridicat \u00een curtea bisericii \u00een 1927, construit de Banca Popular\u0103 \u201eGhiroceana\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dup\u0103 unirea Banatului cu Rom\u00e2nia, a avut loc, la 1921, exproprierea baronilor maghiari \u0219i redistribuirea terenului c\u0103tre \u021b\u0103rani. Pe hotarul satului a existat cel pu\u021bin o astfel de mare proprietate, a unui baron maghiar care de\u021binea \u0219i un castel. Dup\u0103 acest moment \u00eencepe s\u0103 se formeze o p\u0103tur\u0103 \u00eenst\u0103rit\u0103 de \u021b\u0103rani. Cu sprijinul b\u0103ncii Ghiroceana ei achizi\u021bioneaz\u0103 \u0219i utilaje agricole.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, a avut loc na\u021bionalizarea \u0219i colectivizarea, apoi industrializarea par\u021bial\u0103, cre\u0219terea fenomenului migratoriu \u0219i a navetismului. Satul s-a dezvoltat \u00een continuare. Dup\u0103 revolu\u021bia din 1989 a cunoscut o perioad\u0103 de stagnare iar \u00een prezent beneficiaz\u0103 de o pozi\u021bie \u0219i de o conjunctur\u0103 favorabil\u0103, fiind una din cele mai bogate localit\u0103\u021bi rurale din jude\u021bul Timi\u0219.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

<\/a> Demografie<\/span>:<\/span><\/span><\/span><\/h2>\n

P\u00e2n\u0103 la primul r\u0103zboi mondial, a avut loc o cre\u0219tere general\u0103 a popula\u021biei. Girocul era majoritar rom\u00e2n, cu doar pu\u021bini reprezentan\u021bi ai etniilor cele mai r\u0103sp\u00e2ndite \u00een Banat. \u00centre 1910-1912, s-au mutat la Giroc c\u00e2teva familii de germani de la Ni\u021bchidorf. Num\u0103rul cel mai mare a germanilor s-a situat astfel \u00een jurul a circa 10% din totalul popula\u021biei. \u00cen primul r\u0103zboi mondial popula\u021bia scade, apoi trece printr-o perioad\u0103 de realtiv\u0103 stagnare p\u00e2n\u0103 la al doilea r\u0103zboi mondial, c\u00e2nd scade din nou. Dup\u0103 aceea \u00eencepe s\u0103 creasc\u0103 \u0219i mai ales dup\u0103 1960, c\u00e2nd \u00eencep s\u0103 se stabileasc\u0103 la Giroc mai multe familii venite din restul \u021b\u0103rii, \u00een special din jude\u021bul Cara\u0219-Severin \u0219i din Ardeal (mai ales Bihor). Are loc o dezvoltare industrial\u0103 pe teritoriul comunei, mai ales din lipsa de spa\u021biu adecvat \u00een Timi\u0219oara. Mu\u021bi timi\u0219oreni se stabilesc aici \u0219i contribuie la cre\u0219terea popula\u021biei navetiste.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen ianuarie 1977, 145 de gospod\u0103rii \u0219i 545 de locuitori din afara vetrei propriu-zise a Girocului, sunt desprinse \u0219i trecute din punct de vedere administrativ \u00een componen\u021ba municipiului Timi\u0219oara, pentru a forma actualul cartier Fratelia B, alipit de ora\u0219. Din acest motiv, la recens\u0103m\u00e2ntul efectuat \u00een acela\u0219i an, nu mai este \u00eenregistrat\u0103 aceast\u0103 popula\u021bie ci numai cea efectiv sub administra\u021bia comunei Giroc. Cu toate acestea, num\u0103rul locuitorilor este semnificativ \u0219i nu scade. \u00cempreun\u0103 cu acea por\u021biune, ar fi \u00eenregistrat peste 3.100 de locuitori.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dup\u0103 sc\u0103derea \u00eenregistrat\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul anilor ’80 \u0219i \u00eenceputul anilor ’90, numprul locuitorilor s-a stabilizat \u0219i a \u00eenceput din nou s\u0103 creasc\u0103. At\u00e2t germanii c\u00e2t \u0219i maghiarii s-au redus semnificativ la num\u0103r, iar majoritatea rom\u00e2neasc\u0103 s-a \u00eent\u0103rit.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

<\/a> Economie<\/span>:<\/span><\/span><\/span><\/h2>\n

Girocul joac\u0103 un rol important pentru economia Timi\u0219oarei, \u00eentruc\u00e2t s-a constituit drept rezerv\u0103 de for\u021b\u0103 de munc\u0103 iar \u00een ultimii ani a \u00eenceput s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 agen\u021bi economici atra\u0219i de economia timi\u0219orean\u0103 dar care s-au amplasat \u00een zonele limitrofe. Dezvoltarea industriei timi\u0219orene, necesarul for\u021bei de munc\u0103, determina multe familii s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Giroc, unde cump\u0103r\u0103 case sau locuiesc \u00een chirie \u0219i de unde naveteaz\u0103 \u00een condi\u021bii bune \u00een Timi\u0219oara, mai ales dup\u0103 ce, \u00een anul 1963, se \u00eenfiinteaz\u0103 traseul de autobuz pe ruta Timi\u0219oara – Giroc.<\/span> <\/span><\/span><\/p>\n